HR în vremuri de coronavirus – Episodul 1
Aud mulți colegi din HR care cer deja furnizori de programe de training online.
Anxietatea este deja alimentată de abundența de știri despre evoluția numărului de cazuri și impactul asupra siguranței fizice și economice a fiecăruia, astfel încât suntem puși în situația de a fi creativi, dar nu reactivi și mai ales să ne mobilizăm capacitatea de adaptare.
Ceea ce își doresc oamenii este ca această situație să fie una temporară, nu permanentă. Nu avem dovezi că se va termina totul în 5-6 zile, dar nici că va dura cu lunile. De aceea este important ca unele decizii și strategii de HR să țină cont de context, dar și de viitor.
Trecerea bruscă la programe de training online poate să crească anxietatea deoarece transmite semnalul permanentizării acestei situații și este important să fie facută cu grijă și acolo unde asemenea programe sunt vitale pentru business.
Astfel, în contextul mișcării work-from-home, formarea online poate avea în unele cazuri un impact pozitiv deoarece structurează timpul și redirecționează atenția și gândurile către lucruri constructive, precum dezvoltarea unor abilități sau învățarea de lucruri noi, aplicabile mai târziu la locul de muncă. Dar acest lucru este recomandabil să fie făcut mai degrabă pentru cei care au trimis oamenii în șomaj tehnic. La cei care aplică work-from-home se presupune că mare parte din activitatea lor nu presupunea prezența fizică la birou și că timpul este acoperit cu activitățile pe care le desfășoară în mod curent. Timpul poate fi umplut cu sedințe on-line, discuții cu managerul sau cu alți colegi pe teme ce derivă din proiecte sau responsabilități etc.
Ceea ce este important acum este normalizarea anxietății și a distinge între anxietatea care te ajută (te face să ai grijă de tine, să respecți anumite regului, să te speli des pe mâini etc.) și anxietatea blocantă sau care te face să iei măsuri pripite, să acționezi impulsiv și fără a lua în considerare consecințele posibile.
Am primit solicitări și, de asemenea, mulți colegi mi-au povestit că au primit deja multe oferte de traininguri de gestionare a anxietății. O idee lăudabilă, dar este important să fie cu măsură și la cerere (la CERERE) deoarece prea multă informație din multe surse, din nou, duce la creșterea anxietății.
Ceea ce au nevoie angajații acum sunt urmatoarele:
- Informații corecte.
- Să vadă că organizația întreprinde măsuri sănătoase, respectând procedurile în caz de pandemie, dar în același timp arătând grijă pentru angajați. Acest lucru înseamnă a identifica și a avea grijă față de angajații vârstnici sau cei care au anumite boli care ar putea să fie agravate de prezența coronavirusului în corp (cancer, boli cardiovasculare, boli cronice ale tractului respirator, urmează tratamente care au ca rezultat scăderea imunității sau cei care suferă de hipertensiune).
- Liniște pentru a procesa emoțiile.
- Disponibilitatea de specialiști care pot oferi consiliere sau terapie pentru cei care doresc sau solicită acest lucru.
- Plan de acțiune individual, pentru că nu gândirea pozitivă îți schimbă emoțiile, ci acțiunea, comportamentele pozitive. Aici intră respectarea de către fiecare angajat a programului de lucru chiar dacă se lucrează de acasă, crearea de rutine noi, respectarea pauzelor la 1-1,5 ore de lucru acasă etc. Daca s-ar asigura că fiecare angajat care lucrează de acasă este în continuare eficient și are un program clar, acest lucru ar ajuta mai mult decât 10 cursuri online despre stres și anxietate, oferind siguranța menținerii locului de muncă și întărind sentimentul de a fi util, necesar, dorit.
- Speranța, semnalul că viața după coronavirus va continua la fel (mă rog, poate nu chiar la fel – sper că de acum oamenii să se spele mai des pe mâini cel puțin).
- Relațiile umane, în contextul necesității păstrării distanței, ne solicită din nou capacitatea de adaptare la nou, astfel încât este nevoie de o normalizare, măcar temporară, a distanței fizice, echilibrată sau compensată, mai degrabă, de o apropiere prin alte mijloace – telefon, internet, aplicații de comunicare. Timpul petrecut acasă poate fi perceput fie ca o însingurare, fie ca o ocazie de a te apropia emoțional de cei dragi. Poate acum, în situații inedite, îl vom prețui.